Gheorghe Ionescu - Presedinte Sanohep Romania
Ca sistemul sanitar din România este praf, stim cu totii. Si nu mai asteptam mare lucru de la Sanatate, macar ca aruncam lunar din buzunare sub forma de contributii sute de lei. Si totusi, mai exista oameni care cred ca ceva se poate schimba. Gheorghe Ionescu este unul dintre ei. Desi este economist, nu cadru medical, asa cum s-ar crede, omul este constient ca ceva se poate schimba si ca pacientul va putea, cândva, sa primeasca ceea ce i se cuvine de drept. Cât de eficient mai este sistemul sanitar din România în momentul de fata? Sistemul de sanatate este eficient numai prin eforturile supraomenesti ale unor oameni care sunt medicii din cabinete, spitale si alte institutii din acest sistem si datorita echipelor de voluntari care conduc asociatiile de pacienti. Ma refer la acele asociatii care prin activitatile si credibilitatea lor au obtinut recunoasterea oficiala a statului si au ca principal obiect de activitate apararea drepturilor pacientului, oricine ar fi acesta. Aceste doua entitati, pacientii si specialistii, au drept obiectiv comun eficientizarea sistemului român de sanatate. As dori sa amintesc ca în România sunt mai multe asociatii care prin activitatea lor au dobândit calitatea de partener de dialog cu statul român si institutiile acestuia. Amintesc de „Casa Sperantei“ Brasov, ABR, ABC, SANO HEP etc.
Taxe pe saracia adaugata
Lasând la o parte latura luminoasa, trebuie sa amintim ca, pâna la a putea vorbi de un sistem eficient de sanatate, este un drum lung de parcurs. Este rasplatit pacientul la nivelul cotizatiilor pe care le achita anual la acest sistem? Vorbind cu toata sinceritatea, pot sa afirm ca pacientul nu este în totalitate rasplatit la nivelul cotizatiilor achitate sistemului de sanatate. Iau cazul extrem, si anume pensionarul român. Acesta, dupa o viata de-a lungul careia a platit, se trezeste acum, când are cea mai mare nevoie de sprijinul acestui sistem, ca beneficiaza de relativ putin alte servicii gratuite. Ce cinic este sa spunem servicii gratuite, când omul a platit zeci de ani pentru ele. Mi-e groaza sa amintesc de pacientii cu boli cronice, care stau ani întregi pe liste de asteptare pentru tratamentul adecvat. Este cazul hepatitelor cronice, al diverselor forme de cancer, al celor cu diabet, si nu numai al lor. Prea putini sunt cei care beneficiaza la timp de ceea ce li se cuvine si prea multi nu apuca sa intre în tratament sau sunt deja în faza terminala. As mai da un exemplu, în domeniul în care asociatia noastra îsi desfasoara activitatea, cel al afectiunilor hepatice cronice. Nu este numai un exemplu, reprezinta în acelasi timp si un semnal de alarma. Dupa date furnizate de institutii credibile, în primele 9 luni ale acestui an, au fost depistate de 3 ori mai multe cazuri de ciroze hepatice decât în aceeasi perioada a anului trecut. Actorul principal este specialistul Ce ar trebui schimbat în sistemul medical pentru o crestere a calitatii serviciilor oferite pacientului? Actorul principal în serviciile oferite de orice sistem de sanatate este specialistul. Specialistul competent este garantul bunei functionari a sistemului. În România, din pacate, nu întotdeauna cei compenti ajung în locurile unde se iau deciziile fundamentale. Nu dau exemple punctuale, dar vin cu critica unei atitudini care este generala în România: atitudinea incalificabila a guvernantilor nostri în privinta numirii pe criterii politice în posturi de conducere pâna la nivel scazut a unor persoane deseori departe ca nivel de competenta (numirea la deconcentrate, recent facuta, este elocventa). Vreau sa atrag atentia ca, într-un domeniu atât de sensibil, sanatatea este esentiala, si nicidecum politica, ci competenta sa decida. Deseori, pacientii au surpriza sa constate ca, desi sunt asigurati, nu beneficiaza de consultatii si tratamente gratuite cum ar trebui.
Ce se întâmpla? În ultima vreme, ne confruntam cu o ofensiva, încurajata de mass-media, din care aflam ca sistemul de sanatate este în colaps. Sunt anumite persoane care, dintr-un caz izolat, generalizeaza la nivel local sau chiar national unele neajunsuri ale sistemului. Este exagerat sa ajungem la concluzii generale sau sa tragem semnalul de alarma pentru un potential genocid. De multe ori ne confruntam cu interese partizane, care doresc sa creeze o stare de spirit negativa, profitând de niste slabiciuni care totusi exista. Sa nu uitam ca oamenii fac ca un sistem sa functioneze sau sa se prabuseasca, si nu sistemul însusi. Unde se duc contributiile? De ce nu sunt bani în sanatate? Cazul ideal ar fi ca banii achitati pentru sanatate sa ajunga integral la destinatia lor. Din nefericire, am expus cazul ideal, realitatea fiind diferita. Chiar si putinii bani care ajung nu sunt folositi în integralitate pentru buna functionare a sistemului de sanatate. Dau un exemplu: exista laboratoare performante, cu personal dând dovada de înalt profesionalism si dotate cu aparatura moderna care, luna de luna, epuizeaza în scurt timp (uneori în mai putin de 10 zile), fondurile alocate, în timp ce altele nu reusesc sa le epuizeze pâna la sfârsitul lunii. Ar fi de dorit o analiza pertinenta si stabilirea unor criterii obiective care sa elimine aceste dezechilibre. Astfel, pacientul ar beneficia de ceea ce i se cuvine, fara a fi pus pe drumuri si fara a sta la cozi inutile. Asociatiile, o prezenta necesara Ce putere au asociatiile de pacienti pentru sprijinirea acestora? Aici as putea sa spun multe, dar este de preferat sa ne limitam la un raspuns scurt pentru a nu fi acuzat de autoreclama. Asociatiile sunt o prezenta necesara în societatea civila. În cazul asociatiilor de pacienti, existenta acestora este deosebit de utila. Ma voi multumi sa enumar numai câteva motive care impun existenta acestor asociatii:- prin vocea asociatiilor, pacientii îti fac auzite solicitarile, necesitatile si adeseori nemultumirile;- în actiunile lor, asociatiile sunt în permanent dialog cu institutiile statului, participa la consultari, au un cuvânt de spus în elaborarea unor acte normative care sunt în interesul pacientului;- prin programele lor de activitate, asociatiile de pacienti încurajeaza viata sociala a pacientilor, cresc nivelul de informare si educatie în preventia, depistarea, tratamentul si posttratamentul diverselor maladii. Câta influenta are politicul asupra sistemului medical? În România, din nefericire, spre deosebire de alte tari europene, politicul este prezent la toate nivelurile sistemului de asigurare a sanatatii, începând cu cele mai joase structuri de conducere. Este normal amestecul politic în sanatate? Nu, nu este normal, dar la noi totul este posibil. V-as ruga sa repetati aceasta întrebare tuturor politicienilor. Si nu ma refer numai la dumneavoastra, ci la toti oamenii de presp din România, atunci când iau interviuri la politicieni. În încheiere, doresc sa adaug câteva cuvinte care privesc aspecte legate de asociatia SANO-HEP România.
SANO-HEP România a fost înfiintata în 2001 ca asociatie care reprezinta pacientii români suferind de afectiuni ale ficatului. Asociatia este acreditata ca furnizor de servicii medicale si este asociatie de utilitate publica. Suntem parteneri oficiali de dialog cu Guvernul României, fiind acreditati prin protocolul încheiat între asociatie si Ministerul Sanatatii. Asociatia are reprezentanti autorizati în cadrul Comisiilor de experti pentru aprobarea tratamentului antiviral atât la nivel central, cât si în teritoriu.
Avem 11 filiale în toata tara si un numar de 28.000 de membri înscrisi. SANO-HEP este membru al ELPA – Asociatia Europeana a Ficatului – si se poate mândri cu organizarea a patru congrese internationale ale asociatiilor de pacienti cu afectiuni hepatice, toate desfasurate la Brasov. De cel putin doua ori pe an organizam simpozioane, întâlniri cu specialisti si alte manifestari de acest gen. În limita posibilitatilor financiare existente, asociatia acorda asistenta pentru acte medicale (analize, consultatii, tratamente etc.)
În prezent în România sunt 2.000.000 de pacienti cu afectiuni hepatice de tip B, C, D si E. Punctul critic, care ma îngrozeste, va fi reprezentat de anul 2020, când, dupa estimari, se vor înregistra aproximativ 2.500.000 de astfel de pacienti. Fara a intra în amanunte, voi enumera câteva dintre programele si activitatile care se vor derula pe termen scurt si mediu:
1) Program national de preventie si educatie în rândul populatiei, derulat în parteneriat cu Ministerul Sanatatii;
2) Programul special de tratament pentru cirozele hepatice, derulat în parteneriat cu CAS România.
3) Lobby pentru adoptarea unui Program de transplant hepatic care sa fie corelat cu realitatea, având o finantare mai buna decât cea de care beneficiaza actualul program.
4) Sustinerea adoptarii unui Program National de tratament antiviral în domeniul hepatitelor.
articol publicat in Ghimpele
